Home » Diverse » Sanatate » Sfatul medicului: Dispneea (Respiratia Grea)

Sfatul medicului: Dispneea (Respiratia Grea)

Dispneea este definita ca respiratie dificila (cu efort), respiratie constientizata ca anormala, determinand o situatie de discomfort. Apar modificari de frecventa, amplitudine si regularitate ce se coreleaza cu travaliu ventilator crescut.

Pentru aparitia perceptiei de dispnee sunt necesare multe informatii cu punct de plecare in receptorii pulmonari (de distensie si juxtaalveolari). Exista puncte de receptori in muschi si tendoane, receptori la nivelul vaselor (carotida, aorta) capabili sa inregistreze modificari ale gazelor în sange, receptori care trimit impulsuri la musculatura periferica. Toti acestia favorizeaza un trafic crescut la nivelul centrilor care coreleaza respiratia. Acest trafic impreuna cu inregistrarea efortului muscular crescut, duc la inregistrarea dispneei.

Din punct de vedere clinic avem elemente generale si tipuri particulare de dispnee:

  • dispneea de efort si de repaus
  • dispneea paroxistica

Mijlocul de masurare al dispneei se refera la cea de efort, in functie de gradul de efort la care apare si are 4 stadii (efort mare, mediu, mic si repaus).

O respiratie insuficienta duce la scaderea proceselor oxidative din tesuturi si la cresterea nivelului dioxidului de carbon din sange.

Dispneea din bolile respiratorii

Reactia de adaptare a organismului la deficitul de oxigen din sange se traduce printr-un numar din ce in ce mai mare de respiratii pe minut pentru a compensa lipsa.

Dispneea generata de insuficienta respiratorie pulmonara poate avea trei forme:

Dispneea obstructiva. Acest tip este determinat de afectiuni obstructive ale cailor aeriene superioare (stenoze laringiene si traheale), de procese inflamatorii la nivelul bronhiilor si tesutului pulmonar (astm bronsic, bronsiolite, emfizem pulmonar), destenoze circumscrise ale arborelui bronsic, suferinte ce evolueaza cu diminuarea elasticitatii pulmonare (emfizem pulmonar, pneumoconioze). Mai pot fi implicate maladii care au drept urmare scaderea fortei de contractie a musculaturii implicate in expiratie, cum ar fi poliomielita, miastenia gravis.Dispneea restrictiva. Apare in afectiuni acute si cronice respiratorii, care afecteaza portiuni intinse din plamani (pneumonii, bronhopneumonii, tuberculoza), in pleurezii de diferite etiologii – hidrotorax, hemotorax, pneumotorax spontan, chist hidatic.Dispneea mixta. Se caracterizeaza prin asocierea unor componente din tipul obstructiv cu elemente ale genului restrictiv.

Cat este de grav

Evolutia problemei depinde de cauza (pulmonara, cardiaca, mecanica, nervoasa s.a.m.d.), atat in ce priveste gravitatea (poate merge de la o simpla jena respiratorie la efort, pentru subiectii astmatici, de pilda, pana la o amenintare vitala imediata, in anumite cazuri cu embolie pulmonara), cat si durata (poate persista de la cateva ore, pentru laringitele infantile, pana la decenii, pentru o bronsita cronica). Tratamentul este, de asemenea, extrem de variabil: an ti biotice pentru o infectie pulmonara bacteriana, bronhodilatatoare pentru astm, incetarea fumatului pentru bronsita cronica…

Dispnea de cauza cardiaca

Dispneea nu este un semn caracteristic obligatoriu pentru afectiunile inimii, dar reprezinta unul dintre simptomele majore ale insuficientei cardiace, mai ales stangi, fiind prima manifestare care tradeaza functionarea deficitara a miocar dului. Se prezinta sub urma toarele forme clinice:
Dispneea de efort. Constituie primul semn de insuficienta cardiaca. Initial apare la solicitari mari, apoi din ce in ce mai mici, cedand la intreruperea activitatii fizice. Este mai evidenta seara, fiind denumita dispnee vesperala. Fenomenul se reduce, in cazul aparitiei insuficientei ventriculare drepte, prin preluarea de catre circulatia periferica a unei parti din staza pulmonara, ducand la o falsa stare de bine a pacientului.Dispneea de repaus. Este ilustrarea unei forme mai grave de insuficienta cardiaca stanga, debitul cardiac neputand fi asigurat nici in stare de repaus. Bolnavul nu poate respira decat stand in picioare sau in pozitie sezan da, sprijinit pe doua-trei perne, prezentand ritm inspiratoriu accelerat.Dispneea paroxistica. Reprezinta o forma acuta de insuficienta cardiaca stanga, care poate sa apara in caz de infarct miocardic, stenoza mitrala sau aortica, hiper tensiune arteriala, aritmii paroxistice (tahicardie ventriculara, fibriloflutter atrial). Acest tip de dispnee este mai frecvent noaptea, dar se poate semnala si ziua (de pilda, pe fondul efortului fizic, al unui regim hipersodat). Se poate manifesta sub forma de astm cardiac (in special cu crize de noapte, cu anxietate, cu tuse productiva, transpiratii etc.) sau, mai grav – necesitand terapie de urgenta pentru evitarea asfixierii -, de edem pulmonary acut (determina aparitia unor secretii nazale si orale cu sange).

DISPNEEA CU ALTE CAUZE

Diverse alte probleme de sanatate, altele decat cele pulmonare sau cardiace, pot evolua cu o simptomatologie care include si dispneea:

  • Existenta unui corp strain pe traiectul traheei, laringitele juvenile ori, la adulti, prezenta unor tumori la nivelul tractului respirator.
  • Afectiuni nervoase si endocrine ce evolueaza cu tulburari ale excitabilitatii centrului respirator.
  • Probleme caracterizate prin modificari sanguine care tulbura functia de transportor al oxigenului.

Foarte multe boli pot da dispnee de efort, cele mai frecvente fiind:

  • anemii (lipsa de sange)- dipsneea se insoteste de paliditatea pielii
  • boli cu consum crescut de energie (ca in cancere cu diferite localizari, hipertiroidie, diabet)
  • boli de plaman (dispnee prin lipsa de oxigen) de diferite cauze- dispneea se insoteste de tuse si/sau respiratie sueratoare, expectoratie
  • boli de inima – dispneea apare mai intai la efort apoi si la repaus sau in pozitie culcat, se poate insoti de plapitatii sau dureri precordiale
  • boli de ficat serioase (ciroza hepatica)- ficatul fiind “laboratorul” organismului, in ciroza dispnee apare prin mecanisme multiple
  • boli de rinichi grave – dispnee apare prin modificari ale echilibrului acidobazic sau anemie (rinichiul sintetizeaza eritropoietina, substanta care stimeuleaza moduva osoasa sa fabrice globulele rosii transportoare ale oxigenului in organism)
  • hipertensiune arteriala – dispnee apare prin fortarea inimii si imbolnavirea rinichiului si vaselor de sange
  • obezitate (grasimea apasa pe torace si abdomen, impiedicand miscarile de inspir, in plus o cantitate mai mare de tesut are nevoie de o cantitate mai mare de oxigen)
  • boli de sange (leucemie, limfoame)
  • infectii grave
  • SIDA

Un comentariu

  1. Ce sa fac daca am probleme de genu nu stiu in ce categorie ma incadrez momentan iau seroxat si lexotan sunt foarte obosit. cum sa fac sa am viata dinainte. simt ca nu ma oxigenez indeajuns am slabit ….

Lasa un comentariu

Your email address will not be published. Required fields are marked *

*